Mediul de afaceri avertizează asupra situației critice în care se află în prezent misiunile diplomatice din Asia, în special cele din New Delhi și Colombo, unde procesarea documentelor de către reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe (MAE) pentru muncitorii străini a ajuns să afecteze grav piața muncii din România.
Antreprenorii români, în frunte cu Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, reclamă lipsa de personal diplomatic suficient din țări precum India și Sri Lanka, unde procesarea dosarelor muncitorilor străini ajunge să dureze și șase luni de zile, ceea ce periclitează grav aducerea lor în țară.
În contextul în care necesarul de forță de muncă de la noi din țară crește, economia progresează și sunt multiple activități care suferă din cauza lipsei de personal, autoritățile trebuie să țină ritmul cu volumul de cereri.
Este acuzată o situație economică fără precedent… de la pierderea unor sume colosale antamate pentru contracte care nu mai pot fi desfășurate, ca urmare a lipsei de forță de muncă străine, la cheltuieli foarte mari generate de costurile pentru asigurarea biletelor de avion și a cazării muncitorilor străini.
Întârzierile foarte mari de acordare a vizelor de către MAE îi afectează la rândul lor și pe muncitorii străini, care timp de aproape un an, cât durează per total procesul aducerii lor în țară, nu își pot lua alte angajamente și așteaptă, fără a avea alte venituri, să ajungă în România.
„Dacă lucrurile continuă în această notă, situația este una fără speranță, pentru că termenul de acordare a vizei nu trebuie să depășească șase luni, pentru că șase luni este și termenul de valabilitate al avizului de muncă. Acest aviz se obține din România, de la Inspectoratul General de Imigrări, unde de exemplu în București se așteaptă și patru luni”, a declarat Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.
În contextul în care în trecut soluționarea numărului mare de dosare depuse pentru importul forței de muncă din Asia venea din partea misiunilor diplomatice temporare și a aducerii unor consuli detașați acolo unde situația o cerea, în prezent autoritățile nu reușesc să depășească acest impas.
„De departe cele mai mari probleme sunt înregistrate la Consulatul din New Delhi, unde cu toate că au mărit numărul de ghișee, în continuare sunt în urmă cu procesarea unui număr de aproximativ 18.000 de cereri, din câte am înțeles. În momentul de față consulatul din New Delhi procesează actele pentru trei țări: India, Nepal și Bangladesh. Au fost niște misiuni diplomatice temporare la început în Bangladesh, apoi în Kathmandu, unde s-au dus și au stat în jur de o lună sau două, timp în care au rezolvat aproximativ 5.000 de dosare. Totul prin consuli detașați, prin intermediul cărora au soluționat în jur de 5.000 de dosare pentru fiecare țară în parte. În urma acestui demers timpul de rezolvare a unui dosar fusese normat undeva la 4-5 luni. Numai că în momentul încheierii acestor misiuni diplomatice timpii de așteptare au crescut din nou”, a completat Romulus Badea.
În acest context, mediul de afaceri din România oferă câteva soluții pentru rezolvarea acestui impas. De la eficientizarea digitalizării procesului birocratic, la restructurarea misiunilor diplomatice, în așa fel încât personalul existent să poată fi alocat în țările în care serviciile consulare sunt vitale, până la externalizarea anumitor servicii, sunt doar câteva dintre soluțiile cu care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă vine în prezent în întâmpinarea autorităților.
„O soluție ar fi deschiderea de noi misiuni diplomatice, în așa fel încât să existe consulate și în Nepal, în Kathmandu sau chiar o simplă reorganizare, pentru țări în care poate misiunile diplomatice nu se justifică. România ar putea și să urmeze exemplul altor țări care au externalizat sistemul de procesare al vizelor, nu de aprobare, ci strict de procesare a dosarului. Sunt firme care în urma unui proces de instruire primesc un anumit grad de acces la încărcarea documentelor, verifică dosarele, le pun în sistem și atunci autoritățile statului doar le aprobă. Până la urmă sistemul de reprezentare al României trebuie să fie dinamic și să urmărească interesele activității țării noastre la nivel internațional”, a concluzionat vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.